- îmburghezí
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. îmburghezésc, imperf. 3 sg. îmburghezeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. îmburghezeáscã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
îmburghezí
Look at other dictionaries:
îmburghezi — ÎMBURGHEZÍ, îmburghezesc, vb. IV. refl. A deveni burghez; a căpăta deprinderi, năravuri de burghez; a se burghezi. – În + burghez. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 îmburghezí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. îmburghezésc … Dicționar Român
îmburghezire — ÎMBURGHEZÍRE s.f. Faptul de a se îmburghezi. – v. îmburghezi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 îmburghezíre s. f., g. d. art. îmburghezírii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ÎMBURGHEZÍRE s.f. Faptul de a se … Dicționar Român
burghezi — BURGHEZÍ, burghezesc, vb. IV. refl. (Rar) A se îmburghezi. – Din burghez. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 burghezí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. burghezésc, imperf. 3 … Dicționar Român
îmburghezit — ÎMBURGHEZÍT, Ă, îmburgheziţi, te, adj. Devenit burghez; cu obiceiuri de burghez. – v. îmburghezi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
